poezie

Tocirea


soldatul marsaluia, marsaluia,
marsaluia
pană cand
pană la genunchi
piciorul
i se tocea, i se tocea
i se tocea
pana cand
trunchiul
pana la coaste
i se tocea, i se tocea
i se tocea
pana cand
pana la sprancene orbea
orbea, orbea
pana cand
parul lui iarba neagra era
iarbă neagra era, iarba neagra era.
un cal alb venea
si o pastea
si o pastea, si o pastea.
i-ha-ha, i-ha
i-ha.
                                          sursa: link
poezie scrisa de Nichita Stanescu


Tocirea - Nichita Stanescu