Omagiu mamei - Andreea Olariu
A plecat mama
doar cand vei uda
cu lacrimi pamantul
vei spune:
Doamne, ce greu e mormantul!
cum poate mama
a se-nveli cu el
cand sufletul meu plange
si viata mi-e macel?
nu ti-e mama frig?
nu ti-e mama sete?
ai lasat pamantul
cu negru sa te-mbete.
si acum...
acolo esti acasa
te mai am doar prin poze
de ce ai fost aleasa?
sursa: link
poezie scrisa de Oana Cristiana Banuta
mama, in fiecare zi, in momentele in care zambesc, cand imi e greu sa pasesc, in orice moment imi e dor de tine, de a ta mangaiere.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
.jpg)
2 comentarii:
Frumos...Ma bucur ca sunt oameni care isi apreciaza mama cu adevarat si ma bucur ca ai postat poezia mea. Inseamna ca a ajuns mesajul acolo unde trebuie, adica in suflet.
da Oana...poezia a ajuns in suflet, e o poezie care se simte, multumesc pentru ea...mama mea a murit cu multi ani in urma, intr-o zi de 12 iulie, insa in sufletul meu e vie...iar poezia ta a mers spre ea, spre mama.
Trimiteți un comentariu