poezie

si ploaia vine alba...



si ploaia vine alba, densa, calda
pe culmi, peste poieni, peste genuni
stau arborii cu palmele intinse
si-un fosnet larg prin cetinis rasuna.

alunecind printre nervuri si aripi
ploaia patrunde-n sufletul padurii -
si ceturi albe se preling din piscuri
si-n ceata, insetati, rotesc vulturii.

si vine-un ceas cand umbrele pasesc
printre copaci, ca vulpile roscate -
cand peste ramuri ploua cu-nstelari
si totul iese din singuratate -

un ceas când muschiul fumega usor,
cand lemnul viu, lovit de stele, suna,
cand cerului ii este dor de munti,
iar muntilor le este dor de luna...

poezie scrisa de  Dragos Vicol
                              sursa: link

                                                                                sursa: link

titlu: Romney Marsh in the Rain

fotograf: Colin Carron