poezie

Lectia despre cub



se ia o bucata de piatra,
se ciopleste cu o dalta de sange,
se lustruieste cu ochiul lui Homer,
se razuieste cu raze
pană cubul iese perfect.
dupa aceea se saruta de numarate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
si mai ales cu gura infantei.
dupa aceea se ia un ciocan
si brusc se farama un colt de-al cubului.
toti, dar absolut toti zice-vor:
- ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colt sfaramat!
                                              sursa: link
poezie scrisa de Nichita Stanescu



Lectia despre cub - Nichita Stanescu