Ruga
cerne Doamne linistea uitarii
peste nesfarsita suferinta,
seamana intinderi de credinta
si sporeste roua indurarii...
rasadeste Doamne dragostea si crinul
in ogorul napadit de ura
si asterne peste munti de zgura
linistea, iertarea si seninul.
sursa: link
poezie scrisa de Corneliu Coposu
Ruga - Valeriu Sterian
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu